Marketingul si cultura
Scris de Andrei Rosca • 1 November 2007 • in categoria Altele
Promiteam intr-un post anterior ca voi incerca sa explic putin legatura dintre marketing, cultura si bani. Nu este un post despre bookblog.ro dar multe lucruri se aplica si aici.
In Romania sunt cam patru categorii de oameni, as zice eu, daca ii clasificam dupa cum inteleg ei marketingul:
1. expertii in marketing (ca in orice alt domeniu, expertii sunt putini insa fiind un concept 99% american, spre deosebire de alte domenii, marketingul mai are un dezavantaj: a inceput sa fie promovat ca disciplina abia dupa '90)
2. cei care nu sunt experti si nici nu isi doresc sa fie, insa au conceptele de baza si inteleg utilitatea marketingului
3. cei care nu inteleg marketingul dar sunt curiosi si nu se simt amenintati de ceva ce nu cunosc
4. cei care habar n-au ce-i ala marketing si il asociaza cu zona comerciala, cu banii, deci cu ceva rau, malefic.
Evident, ultima categorie e cea mai periculoasa. In primul rand, pentru ei scriu acum.
Marketingul nu e ceva rau
Marketingul nu inseamna sa minti si nici sa pacalesti oameni. Mai mult decat atat, a scoate bani dintr-un produs nu e ceva rau si nu neaga dreptul de a fi liber. Pictorii isi vand tablourile ca sa faca rost de bani. Banii ii ajuta sa traiasca, sa isi cumpere panze si pensule si sa creeze mai departe opere de arta. Multi scriitori fac acelasi lucru (sau cel putin incearca). Asta nu inseamna ca ei scriu pentru bani. Inseamna ca, daca tot le place sa scrie, poate ca n-ar fi rau sa aiba si ce manca. Tind sa cred ca pe stomacul gol ideile geniale iti vin mai rar.
Marketingul se ocupa de patru lucruri: produs, pret, promovare, distributie. Acum hai sa revenim la zona cartilor. Sa spunem ca un autor genial dar inca nedescoperit reuseste sa scrie 100 de pagini exceptionale, cu adevarat valoroase. De ce ar avea el nevoie de marketing?
1. Produsul
Un om de marketing vine, se uita la acel text si, cu informatii din piata cartilor (fiindca e un expert) isi da seama ca acele 100 de pagini, oricat de geniale ar fi, arata exact ca alte 100 de pagini de texte folosite de cantaretii de manele. Deci persoanele care ar trebui sa citeasca acele randuri nu le vor citi niciodata.
Isi da seama ca acea carte (produsul) are nevoie de un ambalaj: o coperta care sa atraga si un titlu bun. In plus, isi da seama ca lumea e putin probabil sa cumpere o carticica de doar 100 de pagini. Daca am vrea sa cumparam brosuri am intra intr-un muzeu, nu in librarie. Alege sa mareasca fontul, sa bage pagini albe prin carte si sa foloseasca o hartie ceva mai groasa, facand astfel ca acea carte sa fie mai atractiva.
De ce? Ca noua, cititori care intram intr-o librarie sa ne sara in ochi! Marketingul ajuta acel produs sa se diferentieze si ne face pe noi sa ne apucam de citit. Exact la asta folosesc o coperta si un titlu. Scopul lor e sa te faca sa deschizi cartea, iar scopul marketerului este sa se ocupe el de toate astea, ca scriitorul sa poata trai decent si sa poata face in continuare ceea ce stie el mai bine sa faca. Adica sa scrie.
2. Pretul
Am sa fiu ceva mai scurt. Ati da 60 ron pe o carte de 100 de pagini? Dar pe o carte de 300 de pagini din care se desprind foile? Ar reflecta un pret de 30 ron valoarea a 5 carti semnate Dostoievski? Vi s-ar parea normal? Okay. Asta este rolul omului de marketing. Sa aiba grija ca pretul sa acopere costurile si, in acelasi timp, sa reflecte cat mai bine valoarea scrierii, permitandu-i scriitorului sa traiasca si editurii sa isi plateasca angajatii.
De ce? Fiindca daca pretul e mic sau cartile nu se vand, editura nu incaseaza bani, angajatii nu lucreaza fara bani iar fara angajati nu mai ies carti. Deci fara marketing, noi nu mai avem ce citi. Toate geniile astea vor scrie si vor da manuscrisul celor 3 membri ai familiei. Doar ei vor sti ce genii au in casa, doar ei se vor bucura de un roman bun.
3. Promovarea
Si aici e simplu. Cum va alegeti cartile pe care vreti sa le cititi? Va uitati la emisiunea lui Ioan T. Morar? Vedeti o pagina de reclama in B-24-FUN? V-o recomanda un prieten? Perfect. Si acel prieten de unde a aflat? Din promovare. Iar promovarea e parte din marketing. Fara promovare noi nu stim ca acea carte exista, deci nu o putem citi.
4. Distributia
Daca s-a lansat o carte, s-a stabilit un pret, s-a facut promovarea, noi am auzit de ea si am vrea sa o cumparam, unde o gasim? Pe net, la librarie, la un targ de carte etc. Si daca ne ducem acolo si cartea nu-i? Asta inseamna distributie. Iar distributia face parte din marketing.
Marketingul e ceva necesar! Mai mult decat atat, in zona de cultura, banii sunt ceva necesar! Iar oamenii vor plati intotdeauna pentru calitate si e normal sa o faca! Trebuie sa recompensam cumva munca unor oameni. Daca un om scrie din pasiune (adica nu pentru bani) si iti ofera tie informatii utile sau placerea de a citi un text, nu crezi ca e normal sa dai si tu ceva inapoi? Oare acelui om chiar nu i se cuvine nimic?
In loc de concluzie
Putem sa ignoram multe lucruri care au legatura cu banii. Personal, urasc sa vorbesc despre bani insa stiu si eu, asa cum stiti si voi, ca sunt unele lucruri pe care nu ai cum sa le ignori: de exemplu faptul ca la magazinul din colt, cand ceri mancare, ti se cere ceva la schimb.
Incercati si voi sa ii explicati domnisoarei de la alimentara ca ii dati in locul banilor multa pasiune si textul de 100 de pagini de mai sus, scris pe un caiet de matematica. Marketingul si banii sustin cultura. A primi bani pentru munca si pasiunea ta nu e ceva imoral. Poate ca ar fi cazul sa ne spalam cu apa rece pe fata si sa ne trezim.
Citeste cele 21 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
Andrei Rosca spune:
Da, Bogdan. Ai dreptate. Eu am simplificat putin lucrurile ca sa inteleaga toata lumea. Intr-o editura se numesc cum ai zis tu, pe bookblog se numesc altfel.
Ideea e ca in ceea ce priveste cartile, cel putin in Romania, din punctul meu de vedere, editura tine loc de om de marketing. Adica editura trebuie sa se ocupe de toate chestiile de mai sus.
Eu incercam sa explic de ce o carte (ca produs cultural) are nevoie de marketing.
-
Andrei Rosca spune:
Ah si inca ceva, apropo de edituri. Mie nu mi se pare deloc normal ca o editura sa nu aiba om de marketing!!!
Treaba unui specialist in marketing nu cred ca o poate face un editor, de exemplu. De aici apar glume de coperti si titluri cu talc dar care nu vand nimic.
Problema e ca in Romania nu prea exista oameni de marketing specializati pe carti si atunci editurile folosesc si ei orice om care are experienta mai mare in domeniul editurilor.
-
Andrei Ruse ( RA.) spune:
mama, imi vine sa dau cu monitorul cand imi amintesc de editura la care e volumul meu si modul in care e tratat. ca marketing vorbesc.
crede-ma daca e cineva care sa inteleaga mai bine acest articol acestia sunt scriitori si nu toti, mai ales cei care se ocupa de poezie, printre cele mai nevandute genuri.
la noi pe acest domeniu de marketing se ocupa autorul, de la coperta la distributie si etc, cel putin cat e lasat, daca nu ajunge sa-l lase la editura si sa-si scoata o varianta online. trist…
-
Andrei Ruse ( RA.) spune:
btw, imi place articolul nu pentru ca ar fi cine stie ce realizare sau nu ca mi-ar spune mari chestii noi, dar e punctat bine si la obiect. like that.
-
Petre spune:
Dap. Era nevoie de lamuririle astea, in contextul in care atat de multe edituri dau dovada de neprofesionalism cras (stiu de la tata, care a publicat mai mutle carti si a avut tot felul de experiente neplacute, chiar si cu edituri mari).
Din pacate, cunosc destul de putini oameni care au castigat sume serioase de bani din carti publicate (stiu cativa autori de manuale scolare, de fapt). In rest, cine isi inchipuie ca scriitorii sunt superbogati, ar trebui sa inteleaga ca e vorba de ceva relativ aici. Asta pentru cei cu atitudinea “Domne, hotii astia dau cartea cu 30 RON, se imbogatesc pe spinarea noastra”.
Sunt multe variabile in povestea cartilor publicate, iar aici s-a elucidat partea cu marketingul. Felicitari pentru articol.
-
exty spune:
nu cred ca intru in a 4-a categorie, dar marketingul mi se pare o treaba, daca nu inutila, cel putizn teribil de supraevaluata. Sunt lejer de demontat punctele din articol, dar ma rezum la cateva consideratzii:
1. marketingul e o meserie de intermediere, e o munca fara valoare calorica si care nu are o utilitate prin sine insasi. As fi naiv sa neg utilitatea relativa in societatea in care traim. Insa ma tem ca importanta care se da muncilor de intermediere e un factor important de declin. Toata lumea vrea sa fie agent de ceva, bancher, advertiser etc. Intr-o lume functzionala asemenea ocupatzii ar fi atent ierarhizate ca prestigiu si remuneratzie in functzie de importantza in procesul de productzie. Ce se intampla in prezent e grotesc, cu costuri de marketing atat de disproportzionate de cele de productzie (pariez ca exista destule cazuri in care le si depasesc), comisioane injuste in toate directziile si asa mai departe.
2. Legat de utilitatea in promovare, cel putzin pe domeniul cultural, marketingul nu e doar inutil ci si daunator. Cartzile bune s-au promovat prin mecanisme proprii, printr-un proces de “selectzie naturala” inainte sa se inventeze marketingul si au facut-o bine. Si la fel se promoveaza si in ziua de azi. In schimb marketingul e responsabil de fenomene precum Dan Brown. Cineva zicea ca in arta criticul e singura sursa de informatzie obiectiva, restul e advertising. Corect!
3. exemplul cu editurile e poate cel mai evocator pentru ce vreau sa zic. Desigur ca e nevoie de produse atractive si de calitate si umpic de planuiala facuta cu cap. Scriitorii sa fie promovatzi prin merite obiective (premii, volume anterioare), cartzile sa fie tiparite pe hartie buna cu foi care sa nu se dezlpieasca, un autor sa nu apara in 100 de colectzii succesiv etc. Dar acestea sunt lucruri de care isi da seama orice persoana cu bun simtz. Nu mi se pare necesar un individ expres angajat pentru asa ceva.Prove me wrong!
-
RalucaRuxandra spune:
@exty: gandeste-te asa> editurile publica sute de titluri pe an, iar majoritatea covarsitoare a oamenilor prefera sa cumpere cu totul altceva decat carti. Cam cum crezi tu ca ar supravietui afacerea unei edituri daca nu ar vinde?? Si de aici incepe circul: ca sa vanda, trebuie sa aiba titluri interesante. Ca sa aiba titluri interesante, trebuie sa traduca sau sa publice scriitori autohtoni. Ok, traduce si publica. Dar nu toti sunt Dostoievski, sa se vanda singuri. Si nici nu e sanatos, pentru o cultura, sa pastrezi top 100 scriitori si sa-i citesti numai pe-aia. Fie si pentru comparatie, trebuie sa mai citesti si altceva (fie si Dan Brown – cati nu s-au intors la literatura de calitate numai ca sa scape de gustul conmercial al acestuia, desi putem incepe si pe aceasta tema o disputa bine argumentata de ambele parti…). Ei, ca editurile sa poata vinde sutele de titluri scoase pe o piata care nu prea cumpara carti trebuie sa aduci cartile la nasul potentialilor cititori. Si aici intervine marketingul: 3 titluri sunt manuale scolare? Ok, mergem la profesori, cautam parintii, povestim elevilor. 10 sunt carti de istorie? Gasim un ziar cu multi cititori over 50 si incercam un ad, o recenzie, ceva (acestea sunt numai exemple!)
Daca stai cu cartile pe raft (toate avand coperti albe cu titluri scrise cu font Arial, negru) si scrie pe usa ta librarie, se vor vinde carti. Dar atat de putine, incat am ajunge cu o viteza care te-ar surprinde intr-un impas cultural si intelectual extrem de greu de remediat.
-
Jen spune:
“Cartzile bune s-au promovat prin mecanisme proprii, printr-un proces de “selectzie naturala†inainte sa se inventeze marketingul si au facut-o bine.”
poate ca o parte s-or fi promovat asa, dar numai din literatura romana se pot da n exemple de scriitori care au murit de foame si la 50 de ani de la moarte s-a descoperit ce genii erau… nu cred ca i-a incalzit cu ceva chestia asta.
raluca ruxandra a explicat foarte bine. ca sa se scoata carti trebuie sa fie edituri; ca sa supravietuiasca editurile, trebuie sa vanda carti; cartile nu se vand singure.
‘cazul’ dan brown… cartile isi aleg publicul. cea mai mare parte din cititorii lui dan brown au pus mana pe carte pentru ca era ‘trendi’ si n-au mai citit nimic de atunci. din banii pe care i-a scos pe dan brown, rao a scos probabil multe alte carti mai valoroase.
-
exty spune:
ce zicetzi voi is chestii evidente si de bun simtz. total de acord cu ele. si tocmai aici e smecheria. tot vanzatoru’ stie sa urle “colorata, maine-i gata!”, sunt lucruri normale. Dar de aici pana la a plati pe ala care face reclama mai mult decat pe cel care face produsul e cale lunga. Nu contest importantza promovarii ci exacerbarea intermediarilor. Iar cartzile de marketing mi se par pentru economie cam ceea ce sunt cartzile de genul “How to talk to girls at parties” pentru psihologie.
Si ca ultim argument, asa, de om din popor, marketingul, asa cum se practica azi, e una din cele mai eficient metode de indobitocire a maselor. -
exty spune:
la fel de offtopic, stiu, am citit-o recent, dar mi-am permis sa deturnez titlul in propriile-mi scopuri murdare :)
-
blur spune:
marketingul se face pe bani grei. publicitatea platita bine, plateste cel putin la fel de bine. e dificil sa fi om de marketing in romania. expunerea, promovarea, lansarea, distributia, etc.. se fac modelate usor pe nevoile consumatorului. cand vorbim de nevoi in masa, pentru ca ideea e sa targetezi prin campaniile tale grupuri si nu indivizi, ne lovim iminent de mentalitate. la noi e o amestecatura destul de colorata de mentalitati si principii. cultura e promovata prost nu din cauza oamenilor de marketing lipsa, ci din cauza reticentei publicului targetat. m-as lungi aici, dar ar insemna sa ma indepartez de topic si sa ajung sa imi revars furia pe segmente de la manele pana la un sistem de invatamant care a scapat de sub control cam tot ce e important in directionarea catre cultura a tinerilor. marketingul se face in romania la fel de bine ca afara. difera mediul, si, din pacate, nu s-au gasit inca metode de a penetra scoarta groasa ce mascheaza receptivitatea romanilor la citit, informat, educat, tolerat, si in general “cultura” …
-
Andrei Rosca spune:
blur, probabil ca ai ceva dreptate cu ceea ce zici.
o singura observatie am de facut: marketingul nu se face doar prin targetarea maselor ci se poate facesi targetand indivizi. Doar ca in Romania marketerii habar n-au ca se poate face si asa. Ei au invatat una si buna: publicitate.
Surpriza! Nu mai functioneaza asa cum functiona inainte iar cu cat timpul trece cu atat va functiona mai prost.
“Marketing is war”. Te adaptezi sau mori. Pana la urma si concurenta trebuie sa mai castige.
-
blur spune:
ai dreptate. te adaptezi sau mori. asta nu are sa se schimbe niciodata. eu sunt de parere ca marketingul orientat pe targetarea individului nu se poate aplica la promovarea/lansarea/vanzarea oricarui tip de produs/serviciu.
exista o intrebare care ma macina. nu stiu cat de offtopic e, dar: marketingul unei carti inseamna aprox. 90% din pretul cartii, ca valoare. este normal? -
Andrei Rosca spune:
blur: imi vine greu sa cred ca e chiar atat de mult; gandeste-te ca din 10% ar trebui platitit multi oameni, chiria unui sediu, scriitorul etc etc. Mi se pare mult cat zici tu.
Oricum, la intrebarea “e normal” iti voi raspunde cu o alta intrebare?
Fara marketing ar fi iesit pe piata? Ar fi fost vanduta? Sau ramanea manuscris aruncat sub un pat? Daca fara marketing nu s-ar fi auzit de ea, atunci 90% nu e mult deloc.
Iar pretul mare nu il hotaram noi. Daca acea carte s-a vandut inseamna ca pretul a fost bine stabilit. Daca nu il nimeresti cat trebuie nu prea se vinde indiferent daca marketerul vrea sau nu.
-
bogdan hrib spune:
Stimati domni, iar amestecam notiuni, termeni, pasiuni. Va rog sa tineti cont ca de cele mai multe ori 50% din pretul unei carti (pretul de raft!) ramane la librar. Din ce ramane trebuie sa facem toate cele! 10% pentru autor e mult in US/UK/UE acolo se da 7, 8 sau 9 pentru super vanzari. La noi 10 e putin pentru cat se incaseaza si pentru tirajele mici la autorii romani. Dar despre marketingul de carte asa cum l-am vazut eu pe traseu Frankfurt-Londra-New York va promit sa scriu o insemnare serioasa. Cu ce fac ei si ce cred eu… In rest fiecare e liber sa gandeasca/spuna/scrie orice. Va multumesc. Asta-i…
-
bogdan hrib spune:
Scuze. Am uitat un l la traseul! Vedeti asta tot marketing e! Ca sa mai scriu un comentariu! Hi hi asta-i…
bogdan hrib spune:
2 November 2007 | 12:20 am
Offff, persoana care stie marketing si transforma din 100 pag pe un caiet intr-un volum atractiv se numeste (de jos in sus si acolo!) editor, senior editor, executive editor si, cel cu banii, publisher! Pe larg, cei care doresc… Asta-i…